SINAIA - COTA 1400 - CAB. VF. CU DOR.
Marcaj: banda rosie. Timp: 2-2:30 ore. Diferenta de nivel: + 940 m.
De la Sinaia la hotelul Cota 1400 pe sosea, 6 km. Se pot folosi si cursele auto zilnice ale IGO Sinaia. Statia de plecare a masinilor se afla pe str. Minastirii, linga cimitirul eroilor.
Traseul porneste de la capatul strazii Furnica (capatul liniei de autobuz Gara Sinaia — str. Furnica), din punctul de ramificare a strazilor Calea Codrului, Victoriei, soselei spre Cota 1400 (si Poiana Stanei) si strazii Foisor (945 m, 5 minute de la cabina Furnica).
Urmam str. Victoriei, iar de la capatul acesteia drumul care urca la inceput printr-o poiina larga, apoi intra in padure, continuind pe Plaiul Vacilor, printr-o serie aproape neintrerupta de poieni, traversind de cateva ori noua sosea. in urcus direct printre raristi de molid, apoi de-a coasta, poteca ne conduce deasupra hotelului alpin Cota 1400, in poiana La Sfarsitul Lumii. Traseul se parcurge in aproximativ o ora cu plecare din Sinaia.
De aici urcam spre stinga direct prin poiana, lasam in stanga statia telefericului si apoi prin 2 serpentine iesim curind pe creasta ce desparte V. Zgarburei (stinga) de V. cu Brazi(dreapta), pe care se afla cabina Cota 1500. in fata cabinei trecem pe sub teleferic si imediat ajungem pe un prag orizontal al crestei, in punctul La Lac, de unde, urmind drumul de pe flancul sting al crestei, urcam printr-o serpentina deasupra unui pinten stincos (Piatra Turcului)3 pe un tapsin cu iarba (1 540 m).
Varianta de iarna urmeaza drumul indicat de stalpii de marcaj spre stanga, de-a coasta. Acesta conduce in firul vaii Zgarbura, urca apoi pe malul opus paralel cu valea si intalneste drumul de vara pe coama dintre Zgarburei si V. Stinei (1 715 m).
De aici drumul continua inainte, urca prin cateva serpentine in flancul vaii cu Brazi si ne conduce pe un alt prag, sub linia telefericului, de unde continua de-a coasta in urcus usor prin pajistile de pe versantul sudic al muntelui Furnica.
La inceputul acestei portiuni de-a coasta, in stancariile din marginea drumului se observa foarte clar intercalatii de gresii conglomeratice intre stratele de conglomerate de Bucegi. Dupa 10-15 min de mers pe aceasta portiune monotona a drumului traversam firul superior al vaii Zgarburei si iesim pe o larga platforma, situata pe coama dintre V. Zgarburei si V. Stinei, afluenta a vaii Izvorul Dorului (1 715 m).
In fata se ridica silueta impunatoare a varfului de forma triunghiulara Vf. cu Dor (2 006 m)
iar in stinga, dincolo V. Izvorul Dorului, muntele Vinturisu, continuat spre sud cu coama muntelui Paduchiosu.
De aici, poteca stricata de eroziuni si cu multe variante, urca paralel cu firul superior al vaii Stinei (stinga), trece pe sub stincile La Cetate (dreapta) si dupa un ultim urcus pronuntat ne conduce la cabina Vf. cu Dor (1 885 m).
Legaturi de la cab. Vf. Cu Dor spre: cab. Zanoaga sau Bolboci (63); cab. Pestera sau Padina (64); cab. Piatra Arsa (65).
Inainte de construirea hotelului, drumul carosabil iesea din padure in aceasta poiina larga sub o mica coama. Datorita configuratiei terenului, ultimii pasi de urcus spre aceasta coama deschidea privirilor o mare suprafata de cer. Impresia de suspendare a determinat asadar denumirea.
Se spune din batrini ca in 1831, cind arnautii au fost batuti de turci la Targoviste si apoi fugariti peste munti pina prin partile acestea, cativa turci care urmareau pe arnauti s-au prabusit cu cai cu tot peste aceasta stinca.
Vf. cu Dor este unul dintre cele 3 varfuri ale muntelui Coltii lui Barbes si anume cel extrem estic, singurul vizibil din acest punct si din Sinaia si care mascheaza varful central (2029 m) si varful vestic (l 969 m).
De aici, poteca stricata de eroziuni si cu multe variante, urca paralel cu firul superior al vaii Stinei (stinga), trece pe sub stincile La Cetate (dreapta) si dupa un ultim urcus pronuntat ne conduce la cabina Vf. cu Dor (1 885 m).
Legaturi de la cab. Vf. Cu Dor spre: cab. Zanoaga sau Bolboci (63); cab. Pestera sau Padina (64); cab. Piatra Arsa (65).
Inainte de construirea hotelului, drumul carosabil iesea din padure in aceasta poiina larga sub o mica coama. Datorita configuratiei terenului, ultimii pasi de urcus spre aceasta coama deschidea privirilor o mare suprafata de cer. Impresia de suspendare a determinat asadar denumirea.
Se spune din batrini ca in 1831, cind arnautii au fost batuti de turci la Targoviste si apoi fugariti peste munti pina prin partile acestea, cativa turci care urmareau pe arnauti s-au prabusit cu cai cu tot peste aceasta stinca.
Vf. cu Dor este unul dintre cele 3 varfuri ale muntelui Coltii lui Barbes si anume cel extrem estic, singurul vizibil din acest punct si din Sinaia si care mascheaza varful central (2029 m) si varful vestic (l 969 m).
